In anul 324, imparatul Constantin cel Mare a decis transferarea capitalei Imperiului Roman la Byzantion, veche colonie greceasca situata pe malul european al stramtorii Bosforului, care a primit denumirea de Noua Roma, iar mai tarziu, in cinstea imparatului, Constantinopol.
Constantin a initiat un plan de constructie grandios: a fost reconstruit Hipodromul, au fost ridicate palate noi, mareata Catedrala a Apostolilor, zidurile cetatii si multe monumente inedite. Din toate colturile imperiului erau aduse opere de arta. Orasul isi marise, astfel, dimensiunile de cateva ori, iar populatia crescuse, mai mult de pe urma emigrantilor, sositi din provinciile europene si asiatice.
  
  
Epoca de aur a Constantinopolului a fost intrerupta de cavalerii cruciati, care au ignorat interdictia papei Inocentius al III-lea, de-a ataca teritoriile crestine. Astfel, in 13 aprilie 1204, ei au cucerit orasul. Populatia de aici a fost masacrata, monumentele – distruse, iar o mare parte din valori au fost transportate in vest. Ocupatia Constantinopolului de catre latini a durat pana in anul 1261. In acelasi timp a inceput consolidarea imperiului de la Niceea. Ca rezultat, in anul 1259, Mihail Paleologul a devenit imparat. Acest fapt este considerat drept ultimul avant al Bizantului.
  
Orasul Constantinopol era asezat in peninsula formata de Marea Marmara si golful Cornul de Aur. Cartierele orasului, plasate pe litoral, erau protejate de ziduri inalte. Un sistem special de fortificatii, format din ziduri si turnuri, apara orasul din partea vestica. Grecii aveau incredere in zidurile cetatii aflate pe malul Marii Marmara, deoarece curentii marini de aici erau foarte puternici, fapt ce nu permitea descinderea ostasilor turci. Locul vunerabil in apararea Bizantului era Cornul de Aur, zona pentru care s-a elaborat un sistem special de protectie. In sistemul de fortificatii erau prevazute cateva porti si pasaje tainice.
In anul 1451, sultanul Mehmed al II-lea si-a propus sa cucereasca Constantinopolul.
Dorinta de-a ocupa Bizantul ii ocupa gandurile tanarului sultan, care ”zi si noapte, culcandu-se si sculandu-se, in palat si in afara lui, medita cu ce mijloace militare ar fi posibila cucerirea Constantinopolului ”.
Noaptea el construia planurile orasului, cautand locurile vulnerabile in fortificatiile acestuia.
Intr-un final, el s-a hotarat si a ordonat sa atace. Constantin al XI-lea a facut tot posibilul pentru a rezista demn in fata atacului inamicului, ale carui forte erau mult prea mari. Imparatul a poruncit sa fie suplimentate rezervele alimentare si sa se reconstruiasca unele elemente ale fortificatiilor.
In timpul acesta, turcii au construit fortareata Rumeli Hisari, privand Constantinopolul de iesirea la Marea Neagra. In anul 1453 el a reusit sa intre in Marea Marmara, intrerupand legaturile orasului cu Vestul. Ulterior, armata turceasca, care numara in jur de 1000.000 de ostasi, dintre care 20.000 erau ieniceri (dupa alte estimari mai recente, se citeaza 80.000 de soldati din care 10.000 ieniceri) a asediat Constantinopolul. Mehmed al II-lea a construit si o flota, compusa in majoritate din mercenari greci, pentru a asedia orasul de pe mare. Cu toate ca imparatul avea o oaste de doar 7000 de ostasi, din care 2000 erau mercenari straini, el a reusit sa apere orasul pentru putin timp. Primul val de atacatori a fost format din trupele auxiliare (asabi), care erau slabi pregatiti si echipati, avand doar misiunea de-a ucide cat mai multi aparatori. Al doilea val, format in majoritatea din anatolieni, s-a concentrat asupra unei sectiuni de ziduri din partea de nord-vest al orasului, partial prabusita in urma loviturilor de tun. Aceasta sectiune de ziduri fusese ridicata mai recent, in secolul XI, si era mult mai slabita (cruciatii din 1204 au spart zidurile in acelasi loc).
Otomanii au reusit, in cele din urma, sa patrunda, dar au fost respinsi dupa scurt timp de catre aparatorii bizantini. Bizantinii au facut fata si celui de-al treilea atac, a trupelor de elita – ienicerii, dar generalul genovez Giovanni Giustiniani, unul din comandantii armatei bizantine, a fost ranit grav in timpul atacului si evacuarea sa de pe zidurile de aparare a provocat panica in randul aparatorilor.
Pe data de 29 mai (marti) 1453, Constantinopolul a cedat iar soarta lui Constantin al XI-lea a ramas necunoscuta pana in prezent, nu exista nicio informatie exacta despre moartea lui. In scurta vreme, decesul lui Constantin a devenit legenda, eclipsand faptele istorice petrecute.
  
In Grecia exista mai multe legende, cu privire la caderea Constantinopolului. Una dintre ele ne vorbeste despre doi preoti recitând divina liturgie asupra multimii (aflate in Catedrala Sfanta Sofia), au disparut in zidurile catedralei in timp ce primii ieniceri au patruns. Conform legendei, ei vor aparea din nou in ziua in care Constantinopolul va reveni in stapanirea crestinilor.
Alta legenda se refera la ”Regele de marmura”, Constantin al XI-lea, spunand: atunci cand otomanii au intrat in cetate, un inger l-a salvat pe imparat, transformandu-l intr-o bucata de marmura si ascunzandu-l intr-o pestera subterana de langa Poarta de Aur, unde asteapta sa fie readus la viata.
In viziunea lui Mehmed al II-lea, el era succesorul Imparatului Roman si s-a autointitulat ”Kayzer-i Rum”, adica Cezar (Imparat) Roman, dar a fost supranumit ”Cuceritorul”. Constantinopolul a devenit noua capitala a Imperiului Otoman, Catedrala Hagia Sofia, a fost transformata in moschee, desi biserica Ortodoxa greaca a fost lasata intacta si Patriarhul Ghenadius al II-lea (Ghenadius Scholarius) a fost numit Patriarhul Constantinopolului.

Ziua 1 /08.06.2016: Plecare din Bucuresti (imbarcare ora 06.30 Parcul Izvor) ora 07.00 spre Turcia pe itinerariul:
Bucuresti-Giurgiu-Ruse-Targoviste-Yambol-Hamzabeyli-ISTANBUL

  
Istanbul (fost Constantinopol, fost Bizanţ) este cel mai mare oraş al Turciei. Singurul oraş din lume ce se desfăşoară pe malurile a două continente, Europa şi Asia. Istanbulul are o populaţie de 15.008.790 de locuitori. Oraşul a fost întemeiat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul fostei colonii greceşti Bizant. Sub numele de Constantinopol, oraşul a servit drept capitală a Imperiului Bizantin pentru mai bine de un mileniu. În 1453, a fost cucerit de turci, iar ulterior, a devenit capitală a Imperiului Otoman. Abia la 28 martie 1930, numele oficial al oraşului a devenit Istanbul. Oraşul vechi se află pe malul strâmtorii Bosfor, care separă Europa de Asia şi Marea Neagră de Marea Marmara.
Deşi nu mai este capitala Turciei, Istanbulul are o poziţie majoră în economia şi cultura ţării, fiind cel mai important centru de comerţ internaţional al Turciei. Cazare Istanbul

      
Ziua 2 /09.06.2016: Mic dejun. La ora 10.30 pornim la turul pietonal spre piata Sultanahmet cu trecerea in revista a obiectivelor: Basilica Cisterna, Biserica Sf. Sofia, Hipodrom, Moscheea Albastră (vizita), Palatul Topkapi.
Timp liber la dispozitie sau pentru cumpărături la Old Bazaar.
Palatul Topkapî (cost bilet intrare 30 lire): (Topkapi Sarayi) a fost comandat de către sultanul Mehmet al doilea in 1459 şi terminat în numai 6 ani. Este simbolul şi centrul Imperiului Otoman, localizat între Cornul de Aur şi Marea Marmara, cu o vedere superbă asupra strâmtorii Bosfor. Palatul este format din mai multe clădiri mici, construite împreună, cu curţi interioare impresionante şi cu 4 zone importante înconjurate de ziduri înalte. În interior pot fi vazute: biserica Hagia Eirene, Museul de Arheologie, Haremul Imperial, Turnul Justiţiei, pavilionul Sfintei Mantii, pavilioane şi grădini, grajduri şi trezoreria.
  
Moscheea imperială Sultanahmet (intrare libera ) cunoscută în toată lumea ca Moscheea Albastră din Istanbul: datorită placajelor decorative interioare din faianţă bleu şi albă, este cea mai mare şi mai vizitată moschee din Istanbul. Ctitorită de Ahmet I, al XIV-lea sultan otoman, construcţia a fost realizată între 1609-1616 de arhitectul Mehmet Aga.
Hagia Sophia (cost bilet intrare 40 lire): Aghia Sophia, “Sfânta Înţelepciune“, a fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, astăzi muzeu. Prima biserică (basilica) de pe acest loc a fost construită de Constantin cel Mare, în 325 dar a ars într-un incendiu în anul 404. Reconstruită de Theodosiu al II-lea în 415, biserica a fost din nou arsă, în timpul Răscoalei Nika din 532. Clădirea şi-a primit forma finală în 537 sub împăratul Iustinian I.
Cisternele lui Justinian (cost bilet intrare 25 lire), Hipodromul (tur pietonal) Cazare Istanbul
 
Ziua 3 /10.06.2016: Mic dejun. Optional pentru cine doreste pornim pe urmele lui Suleyman incepand cu vizita la Moscheea lui Suleyman Magnificul (Süleymanie Camîi), se continua cu tur pietonal spre Podul Galata, Turnul Galata pana la Piata Taksim.
Optional: cei care doresc vom trece pe sub Strâmtoarea Bosfor prin tunelul feroviar Marmaray 
 „un vis vechi de 150 de ani” al turcilor. Timp liber la dispozitia turistilor.
    
Ziua 4 /11.06.2016 : Mic dejun. Optional excursie catre partea asiatica a Istanbulului cu trecerea Bosforului pe podul Bogazici, pe traseu se fac opriri la Inchisoarea Yedikule si Palatul Dolmanbache
Inchisoarea Yedikule (cost bilet intrare 15 lire): locul sfant unde a fost închis, torturat şi decapitat Sfântul Constantin Brâncoveanu. Palatul Dolmanbache (cost bilet intrare 30 lire): Al doilea Palat al sultanilor. Podul Bogazici: (Podul Bosfor) face legatura intre Beylerbeyi si Ortaköy, inaugurat in 1973. Are 1074 m lungime, 165 m inaltime si 6 benzi de circulatie. Podul Fatih Sultan Mehmet (Podul Cuceritorului) inaugurat in 1988. Are 1090 m lungime,165 m inaltime si 8 benzi de circulatie. Cazare Istanbul – OPTIONAL Seara turceasca !!!
    
Ziua 5 /12.06.2016 : Mic dejun. La ora 09.30 deplasare catre locul de imbarcare pe nava de croaziera. Timp de 1h.30 min vom trece in revista de pe nava de croaziera obiectivele turistice de pe ambele maluri ale Istanbulului (partea europeana si asiatica). Bosforul: face legatura intre Marea Neagra si Marea Marmara si desparte Europa de Asia. Este o vale inundata care urmeaza un curs iregular dinspre nord-est spre sud-vest pe o lungime de 32 de kilometri, 730-3300 metri latime si 30-120 metri adancime. La ora 11.30 plecarea spre Romania.
  

NOTA!!! Copii sub 14 ani obligatoriu insotiti de un adult.

Pret: de la 150 euro/persoana

Servicii incluse:
- Transport cu autocar licentiat
- 4 nopti cazare cu mic dejun Hotel  3* Istanbul
- Tur pietonal Istanbul (Cornul de Aur ziua a 2-a si Piata Taksim ziua a 3- a)
-  Ghid INSOTITOR atestat

Nu sunt incluse:                                                             
- Intrarile la obiectivele turistice
- Ghid local la obiectivele din program
- Tur autocar Istanbul include trecerea cu traversarea pe podul Bosfor (partea europeana si partea asiatica) – 15 euro/pers
- Supliment camera single 55 euro
- Croaziera pe Bosfor – 20 euro/pers
- Tarif funicular/tramvai – 4 lire/jetonul
- Tarif metrou Marmaray – 4 lire/cartela-sens
- Asigurarea medicala
- Alte cheltuieli personale 

Sabia lui Stefan cel Mare si Sfant - Palatul Topkapi 

                                                               Acte necesare: pasaport, valabil 6 luni de la data plecarii.

EXCURSIE conceputa de :
Ghid ZAMOLXE – Carpe Diem!
George Vasiliu – Consultant & Ghid de turism
Relatii : [email protected]

Biserica Sfanta Sofia, aflata in Istanbul – vechiul Constantinopol – este o fosta biserica crestina, transformata apoi in moschee, in prezent fiind doar muzeu si unul dintre cele mai importante obiective turistice din Turcia.
Biserica Sfanta Sofia este recunoscuta mondial drept una dintre cele mai mari si impresionante cladiri din lume si cunoscuta sub denumirea de “Haghia Sophia” sau “Sfanta Intelepciune”.
Restaurarile si reparatiile din Biserica Sfanta Sofia au luat sfarsit in 2011. Vizitatorii pot admira acum interiorul, care este in mare masura la fel cum era cand a slujit drept biserica ultima oara. Aceasta s-a intamplat in seara zilei de 28 mai 1453, cand imparatul Constantin al XI-lea a primit Sfanta Impartasanie pentru ultima oara. Intuia ca in cateva ore miile de turci condusi de sultanul Mohammed al II-lea Cuceritorul, vor escalada zidurile orasului pentru a-l cuceri ceea ce s-a si intamplat a doua zi, 29 mai 1453.
Sultanul a ramas uimit de frumusetea Bisericii Sfanta Sofia, hotarand transformarea bisericii in moschee imperiala. Cuceritorul a tratat cu respect Sfanta Sofia – se spune ca inainte de a intra pentru prima oara in biserica, Mohammed si-a turnat o mana de tarana pe cap, in semn de umilinta. Inauntru, a contemplat maretia bisericii si, vazand cum un soldat spargea pardoseala de marmura, l-a lovit cu sabia.
Biserica Sfanta Sofia a fost folosita pe post de moschee imperiala a orasului Istanbul timp de aproape 500 de ani. Aceasta a fost folosita drept model pentru ulterioarele moschei din Istanbul – Moscheea Albastra, Moscheea Suleiman, Moscheea Shehzade si Moscheea Rustem Pasha.
  
In anul 1934, presedintele turc Mustafa Kemal Ataturk, Biserica Sfanta Sofia a fost secularizata si transformata in muzeu – Muzeul Sfanta Sofia sau “Muzeul Ayasofya”. Mozaicurile bizantine, de o frumusete impresionanta, sunt scoase la lumina treptat, pana acum vazand lumina doar cele din registrele superioare, la care se poate ajunge doar urcand imensele scari din biserica. La nivelul inferior al bisericii, cele mai multe dintre reprezentarile artistice dateaza din perioada islamica. In absida centrala se pastreaza inca un frumos “mihrab” de marmura, care indica directia spre Mecca. Scarile ce urca putin mai sus, care pornesc din dreapta mihrab-ului, duc spre un amvon din care se predica la unele slujbe.
  
In stanga mihrab-ului se afla Loja Imperiala, construita de catre fratii Fossati, care au restaurat in intregime Biserica Sfanta Sofia, in anii 1800. Privind in sus, din acest loc, se poate vedea un minunat mozaic ce o infatiseaza pe Fecioara Maria cu Pruncul. In partea dreapta se vede inca Arhanghelul Gavriil, partial avariat. Gavriil, aflat in partea dreapta, trebuia sa corespunda Arhanghelului Mihail, aflat in partea stanga, insa acesta din urma este aproape in intregime pierdut.
  
Cele mai cunoscute mozaicuri din Biserica Sfanta Sofia sunt cele aflate in registrele superioare, in galerii. Galeria Sudica, unde se afla mozaicurile mari, era folosite pentru sinoadele bisericesti. In vremea in care Biserica Sfanta Sofia era folosita pe post de moschee, aceste galerii erau folosite de catre femei, in vremea slujbelor acestea neavand voie sa stea laolalta cu barbatii. Astazi, aceste galerii – balcoanele si etajele laterale – ofera vizitatorilor o foarte buna priveliste asupra navei, din toate unghiurile acesteia, cat si o foarte buna vedere a unora dintre cele mai renumite mozaicuri bizantine din lume.
Cel mai cunoscut mozaic din Biserica Sfanta Sofia este scena numita “Deises” – Rugaciune – acesta fiind primul dintre cele aflate in Galeria Sudica, in care se ajunge trecand prin Usa de Marmura. Scena ni-l infatiseaza pe Hristos Pantrocrator, flancat de catre Fecioara Maria si de catre Sfantul Ioan Botezatorul. In capatul Galeriei Sudice se afla doua mozaicuri bizantine suflate cu aur. In partea stanga se vad infatisati imparatul Contantin al IX-lea Monomahul si imparateasa Zoe, intre care sta asezat Hristos, iar in partea dreapta se vad infatisati imparatul Ioan al II-lea Comnenul si imparateasa Irina, in mijlocul carora sta asezata Fecioara Maria cu Pruncul. In registrul superior, in spatele vizitatorului ce se indreapta spre iesire, se infatiseaza in toate splendoarea lui un minunat mozaic cu Fecioara Maria si imparatii Constantin si Justinian. Imparatul Constantin cel Mare ii inchina Fecioarei Maria modelul orasului pe care l-a infiintat aici – Constantinopol, iar imparatul Justinian ii inchina acesteia Biserica Sfanta Sofia, pe care acesta a reconstruit-o din temelie. Acest mozaic dateaza probabil din secolul al X-lea.