Let's go travel…

Sirince – Şirince se afla in regiunea Selçuk si are aproximativ 687 de locuitori.
In trecut Sirince a fost locuit de fosti sclavi greci, care i-au dat denumirea Çirkince (urat), pentru ca nu doreau sa fie deranjati de straini, insa in 1923, cand au venit turcii, denumirea a fost schimbata in Şirince (placut), pentru a reda cu adevarat atmosfera acestui sat traditional.
  
Majoritatea cladirilor din Sirince dateaza din secolul XIX sau mai demult, cand satul era locuit de greci.
Astazi, cateva dintre aceste frumoase cladiri au fost renovate si transformate in pensiuni turistice. In Sirince se gasesc cele mai bune piersici din Turcia, dar cea mai renumita este productia de vin din regiune, atat din struguri cat si din fructe – mere, piersici, banane, mure, zmeura, afine, mure, mandarine, pepene, portocale, cirese si visine.
  
Sirince este o destinatie pentru relaxare – va puteti plimba pe stradutele pitoresti, admirand peisajul si eventual facand cateva cumparaturi: vin traditional Sirince, bijuterii, suveniruri, migdale, ulei de masline, masline stafidate. Restaurantele de langa piata centrala va ofera mese gustoasa cu produse naturale si traditionale (gӧzleme), dar si divertisment de seara.

Obiective de vizitat:
Biserica Sf.Ioan Botezatorul cu Fantana Fecioarei Maria, ruinele bisericii ortodoxe Sf.Dumitru si Moscheea, sau sa alegeti o plimbare cu caii.
  

Avem unele obiceiuri foarte ciudate, care insa sunt atat de bine incetatenite incat ni se par cat se poate de normale. Spre exemplu, sarbatorirea zilei de nastere. Suntem obisnuiti sa ne bucuram si sa petrecem alaturi de prieteni trecerea cu bine peste un nou an, miracolul nasterii si fericirea de a trai.Daca, insa, stam bine sa ne gandim, nu sarbatorim altceva decat imbatranirea cu un nou an si apropierea cu inca un pas de sfarsit.
Cu toate acestea, sarbatoritul zilei de nastere este un obicei extrem de vechi.
Totul a inceput odata cu crearea primelor calendare. Odata ce oamenii au devenit capabili sa masoare timpul au inceput sa tina evidenta evenimentelor speciale din viata lor, unele dintre cele mai importante fiind zilele de nastere.
Multe dintre simbolurile pe care le asociem azi cu zilele de nastere isi au origini in timpuri stravechi. Spre exemplu, torturile aniversare.
Exista putine explicatii pentru acest obicei. Unii spun ca este o mostenire de la vechii greci care obisnuiau sa duca ca ofranda torturi la templul zeitei lunii, Artemis, torturile avand forma rotunda pentru a reprezenta luna.
Un alt obicei este acela al lumanarilor de pe tort. Tot de la greci vine si acesta. Grecii asezau lumanari pe tortul zeitei Artemis pentru a face sa straluceasca ca si luna. Germanii au fost cei care au inceput sa faca lumanari mici special pentru torturi.
Unii aseaza o lumanare mare in mijlocul tortului pentru a reprezenta “lumina vietii” iar altii pun cu o lumanare in plus decat anii sarbatoriti, pe care nu o aprind, lumanare reprezentand anul care va veni. Altii spun ca fumul lumanarilor duce dorintele pana la ceruri.
Obiceiul sarbatoririi alaturi de familie si prieteni pleaca de la superstitia straveche ca in ziua de nastere spirite malefice te viziteaza si incearca sa-ti fure sufletul. Oamenii stateau alaturi de cei dragi pentru ca spiritele sa nu le poata face rau.
La inceput, doar regii erau considerati suficient de importanti sa fie sarbatoriti.Apoi, in Germania s-au sarbatorit pentru prima data zilele de nastere ale copiilor.
Traditia trimiterii felicitarilor a inceput in Anglia acum 100 de ani. Cu toate ca multe dintre obiceiurile de sarbatorire a zilei de nastere s-au incetatenit in toata lumea, mai exista unele care sunt practicate doar in anumite zone.
Spre exemplu, pana nu demult, oricare ar fi fost ziua in care s-au nascut, copiii japonezi isi sarbatoreau toti ziua de nastere pe 1 ianuarie. Acum insa aceasta traditie s-a pierdut si se sarbatoreste in ziua de nastere a fiecarui copil.
Copiii hindusi isi sarbatoresc ziua pana la varsta de 16 ani si sarbatorirea este de fapt o ceremonie religioasa: duc flori la templu si primesc binecuvantarea conducatorului spiritual. In acea zi, copilul poate sa nu mearga la scoala