Delta Dunarii – paradis de ape si pamant
Dupa un parcurs de 2850 km, al doilea fluviu al Europei si al 26 -lea din lume, dupa ce traverseaza zece tari, Dunarea se desparte in brate majore si minore pentru a mai intarzia ”imbratisarea” cu Marea Neagra.Evantaiul pe care il desface, creeaza un univers fabulos: sute de lacuri, arbori inlantuiti de liane, dune , intinderi acoperite de stuful care se indoaie in bataia vantului.
Dunarea sau ” calea drumului mare”, apreciat si ”batut” de barcaze feniciene, trireme grecesti, galere romane, corabii si caravele bizantine, genoveze, galioane venetiene, bolozane turcesti, seice cazacesti, remorchere, slepuri si motonave in vremurile ma noi.
Istros in limbajul argonautilor si in mitologia de pe malurile Nilului, Phisos la fenicieni, Danare – Donaris la traco-geti, Istrus – Danubius pentru romani, Rio Divino la curtea lui Carol Quintul si Le noi des fleuves de l’Europe in opinia lui Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul Romaniei ultimii 1075 km, incheindu-si calea prin Delta – cea mai reprezentativa de pe batranul continent si una dintre cele mai complexe din lume.
Delta Dunarii face oficiul de punct de schimb pentru multe specii de pasari.Strabatand canalele sau asteptand in observatoarele inalte, pot fi admirate, in functie de perioada din an, peste 330 de specii de pasari dintre care 70 extraeuropene.Sunt inregistrate cinci tipuri principale: european (privighetoarea de stuf, presura, boicusul, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb); mediteranean (starc, tiganus, cormoran mic, vultur plesuv, piciorong, ciocintors, pelican, califar); siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, cocorul); mongolic (vulturul plesuv); chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin).Se cunosc aproximativ 150 de specii de peste din care peste 30 in Delta propriuzisa. Pe bratele de varsare ale Dunarii intalnim: cega, morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana si avatul.Pe acest pamant, care inainteaza prin intalnirea permanenta dintre ape si diferite varietati de sol, au luat nastere 35 de ecosisteme si nenumarate peisaje vrednice de a fi admirate.Este vorba de lacuri, lagune, canale, insule plutitoare, paduri crescute pe dune, imense stufarisuri, stepe. Aici traiesc, 1839 de specii vegetale si 3541 de specii de animale.
Lotca este un simbol si un mesager al Deltei Dunarii.Lotca a redus distanta dintre localitati, i-a ajutat pe oamenii din Delta sa fie activi si sanatosi, punandu-si amprenta asupra vietii si obiceiurilor lor.In Delta, lemnele si stuful nu pot fi nici astazi transportate cu o barca din fibra de sticla. Nu mai vorbim de transportul stupilor de albine, un alt element simbolic al economiei traditionale locale, pentru care localnicii inca mai folosesc lotca.Povestea lotcii in Delta Dunarii incepe in secolele XVII-XVIII.Ucrainienii, veniti de pe Nistru, Nipru, Bug, au adus in Delta poate cea mai frumoasa emblema a apartenentei lor de neam – lotca pescareasca.La randul lor lipovenii au adus cu ei o lotca mai mare de 12 crivace, duba – vehiculul cel mai important in viata pescarilor din zona.
Cuvantul ‘’lipovean’’ vine de la rusescul lipa (tei), de la acei fugari, bejenari, care se ascundeau in padurile de tei, pe vremea tarinei Ecaterina a II-a, ca urmare a prigoanei religioase.Pastrau in indentitatea lor o anumita emblema de apartenenta la natia lor, adica portul traditional: pantaloni bufanti, brau lat, camasa de tip rubasca cu guler drept, ridicat si inchis cu nasturi laterali.Credinta si traditiile i-au tinut uniti: vedem si astazi case de tip lipovenesc sau ucrainian facute din chirpici, acoperite cu stuf, cu peretele de nord intotdeauna dublat cu lemn ca pavaza pentru crivat, in culori de albastru si verde traditionale.
Pe suprafata de uscat al Deltei remarcam vegetatia inalta, majoritar salcia, plopul si specii rare in zonele declarate rezervatii.
Letea este padurea – monument amplasata la 7 km sud de comuna Periprava (Bratul Chilia), dezvoltata pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri).In padure gasim plante cataratoare de origine mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici: stejari brumarii, garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate botanica).
Delta Dunarii, acest tinut care renaste perpetum intre cele trei brate ale marelui fluviu este destinatia ideala pentru calatorul in cautarea ineditului, iubitorilor de natura, indragostitilor de ”marea cea mare” si singuratatea plajelor – Delta ofera fiecaruia, de oriunde si la orice varsta, cornul nemasuratei sale abundente.
Bors de peste ca in Delta!
Exista cateva secrete in prepararea unui bors de peste ca in Delta Dunarii: mai intai, pestele trebuie sa fie mult, diversificat si foarte, foarte proaspat (de aici vine vorba ca cel mai bun bors de peste se face cu apa de Dunare); apoi, se folosesc mai putine legume, pentru ca ciorba sa pastreze gustul pestelui: in sfarsit, ciorba se acreste cu otet, alt ingredient fiind neadecvat.
Deci, aveti nevoie de peste gras: crap, somn, sanger, caras si de peste slab deopotriva:stiuca, biban, salau.Daca este primavara, o coada de scrumbie e delicioasa.La pestele mare se taie capetele si cozile si impreuna cu pestele mic se pregatesc de ciorba.Se pune ceaunul la foc, cu apa calculata astfel incat apa sa depaseasca putin cantitatea de peste.Se pune ceapa taiata solzisori, se adauga cartofii curatati si taiati cuburi.Cand s-au patruns legumele se adauga incet pestele si odata cu el rosiile taiate si ardeii grasi.Cand pestele incepe sa fiarba, se adauga o lingura de sare si doua de otet.
La sfarsit se potriveste de sare si otet dupa gust si se adauga verdeata tocata marunt.
Se serveste mai intai pestele scos pe un platou cu mujdei de usturoi, iar apoi se serveste ciorba, de asemenea dreasa cu mujdei.






Comentarii