Let's go travel…

Podul Carol, ridicat peste raul Vltava, uneste Stare Mesto (orasul vechi) de Mala Strana (Micul Cartier).Lungimea podului este de 516 m, latimea este de 9,5 m, este sustinut de 16 arcade puternice, pavate cu piatra si reprezinta o opera unica a artei medievale.Pe pod sunt instalate 30 de sculpturi.
Piatra de temelie a acestui pod a fost pusa de Carol al IV-lea, in data de 9 iulie 1357 la ora 05.31.Legenda spune ca regele Carol al IV-lea a ascultat de sfatul astrologilor sai, care au prezis conjuctia Soarelui cu planeta Saturn benefica la acea ora.Structura din piatra a fost numita initial Podul Praga sau Podul de Piatra, dar in anul 1870 a fost redenumit in cinstea fondatorului.Turnul Estic al podului constituie poarta de intrare, in zona Stare Mesto.Acest turn se numara printre cele mai frumoase cladiri medievale de acest tip din Europa.El este decorat cu sculpturi lucrate cu multa maiestrie si cu stemele teritoriilor imperiului lui Carol al IV-lea.Sculpturile, reprezentandu-i pe: Sfantul Vitus (ocrotitorul podului), Carol al IV-lea si pe Wenceslas al IV-lea, sunt plasate in partea de sus a constructiei.Arcadele din plasa de la intrarea in turnul de vest atrag atentia prin stilul lor inedit.Suedezii care au asediat Praga in anul 1648 au distrus sculpturile care decorau poarta turnului.Anterior, a existat un alt pod care facea legatura intre malurile raului Vltava – in anul 1170 malul stang si malul drept erau unite de Podul Judith, tot din piatra.Acesta a fost grav avariat si demolat partial in timpul inundatiei din anul 1342.
  
Constructia respectiva a fost in uz la inceputurile domniei lui Carol al IV-lea, dar chiar si atunci podul vechi nu facea fata traficului comercial si public.Se cerea construit un pod mai modern.Acesta a fost conceput de Carol al IV-lea, iar constructia lui a durat din anul 1357 pana in anul 1402.
Planul a fost incredintat arhitectilor Peter Parler si Jan Ottl.Turnul de intrare de pe malul Stare Mesto a fost proiectat si construit de Atelierul lui Peter Parler, in jurul anului 1380.Turnurile podului din partea Mala Strana au fost construite in perioade diferite.Cel mai mic, edificat initial in stil roman, a fost reconstruit in stil renascentist, dupa anul 1591.Turnul inalt a fost construit in anul 1464, in timpul domniei regelui George de Podebrady si era conceput dupa un plan similar turnului construit de Peter Parler, dar la capatul opus al podului.In timpul domniei regelui Wencenslas al IV-lea, a fost construita poarta dintre turnuri.Aceste constructii plasate la extremitatile podului reprezentau unicele elemente decorative.
  
  
In perioada baroca, podul a fost decorat cu o galerie unica de sculpturi create de cei mai mari maestri din acea vreme: Matthias Braun, Jan Brokoff, Michael Joseph, Ferdinand Maximilian.Pe pod exista peste 30 de sculpturi si grupuri statuare, ce reprezintă sfinţi (Sf. Chiril și Metodius, Sf. Ioan Nepomuk, Sf. Wenceslas și Liudmila, Sf. Vitus, Sf. Adalbert ), personaje istorice sau scene biblice (Sf. Lutgard – Hristos îngăduie călugăriței oarbe Lutgard să-i sărute rănile), majoritatea fiind instalate in perioada anilor 1683 – 1714.Printre ele exista un grup statuar, instalat in anul 1714, care este cel mai popular.El reprezinta un turc, ce ii pazeste pe crestinii aflati in captivitate.Astăzi, originalele, înlocuite cu replici în 1965, se păstrează în lapidariumul Muzeului Naţional.    
Podul Carol a fost iluminat prima data in anul 1723 cu lămpi cu ulei, apoi in anul 1866 cu lămpi cu gaz.Corpurile de iluminat din anul 1866 au fost adaptate la electricitate in anul 1920, fiind in uz si astazi.
In cei peste 600 ani de existenta, Podul Carol a fost reparat de mai multe ori, fiind grav avariat de inundatii in 1432, 1496, 1784, 1872 şi 1890. Ultima reabilitare a podului s-a realizat in anul 2010, unde s-a reaconstruit sistemul de drenaj, s-a instalat un nou sistem hidroizolant si s-au inlocuit blocurile de piatra deteriorate.
Multe legende se spun despre acest pod, unele vorbesc despre pedepsirea comerciantilor necinstiti, altele spun ca in amestecul mortarului s-au adaugat ouă si lapte pentru a-l face indestructibil, altele despre indeplinirea dorinţelor secrete de catre Sfantul Ioan Nepomuk.Vicarul Ioan Nepomuk, canonizat in secolul al XVIII-lea, a fost aruncat peste pod in luna martie a anului 1393, pentru ca refuzase sa dezvaluie secretele reginei Sofia soţului ei, regele Wenceslas al IV-lea.In locul unde corpul s-a scufundat, deasupra apei au aparut luminite sub forma a 5 stele, de atunci Sfantul Ioan Nepomuk este reprezentat cu cinci stele deasupra capului.In locul mentionat, a fost zidita, in balustrada, o cruce si doua cuie de arama.Legenda spune ca, daca atingi crucea si reliefurile de la baza statuii lui Ioan Nepomuk, dorinţa ta secreta se va indeplini.

Asemenea altor cladiri construite in stil deconstructivist, acest edificiu contrasteaza puternic cu complexele arhitecturale din vecinatate, construite in secolele XIX – XX.
Casa se afla in sectorul Praga 2, la intersectia strazii Rasinovo cu splaiul.
Casa care danseaza a fost construita pe locul unei cladiri in stil neoclasic, din secolul al XIX-lea, care a fost distrusa in urma unui bombardament din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Ideea de a construi o cladire noua pe ruinele care stricau aspectul orasului ii apartine lui Vaclav Havel (1936 – 2011), fostul presedinte ceh, care locuia in vecinatate si care a supravegheat personal construirea acestei cladiri. Designul neobisnuit a dat nastere numeroaselor controverse in societate, dar Vaclav Havel era convins ca edificiul va deveni o atractie a tarii si parte a unui centru cultural.
Initial, aceasta casa a fost numita ”Ginger si Fred”, in cinstea dansatorilor de pe Broadway, care parca ar fi inghetat in dansul lor. Ideea lui Frank Gehry, inspirata de dansatori, reprezinta o metafora.
Ginger se afla in stanga si se vede cum ii flutura rochia, iar Fred se afla in partea dreapta, purtand pe cap o palarie. Ciudat este faptul ca majoritatea oamenilor numesc edificiul ” Ginger si Fred”, si nu Casa care danseaza. In comparatie cu celelalte edificii, care au fost construite in stil gotic si baroc, cladirea iese in evidenta.
Frank Gehry, fiind un arhitect deconstructivist celebru, foloseste in proiectele sale forme neobisnuite si linii frante. Aceasta cladire impresioneaza prin fatadele sale inclinate si prin ferestrele iesite din planul peretilor. Acum, edificiul este un centru de birouri, care gazduieste mai multe companii internationale. Pe acoperis se afla un restaurant francez, din care se vad superbele atractii arhitecturale ale orasului Praga. Aceasta cladire, a fost recunoscuta ca fiind una dintre cele mai interesante opere arhitecturale ale secolului al XX-lea.
In partea de sus a cladirii, acoperite de o cupola traditionala, avand forma de bulb, apare o imagine cu adevarat unica si emotionanta, din sticla si beton, care arata valoarea tehnologiei moderne in mainile unui arhitect talentat.
Proeminentele numeroase ale turnurilor creeaza incaperi frumoase pentru intalniri sau conferinte.
Sase etaje, proiectate pentru oficii si birouri, au in partea superioara un bar si un restaurant, care ofera privelisti uimitoare ale orasului. La etajele inferioare si in subsol, exista magazine si o mica cafenea, care s-a pitit dupa puternicele picioare ale turnului mare.
Datorita elegantei si aspectului exterior, impresia de ansamblu, lasata de creatia unica, este in masura sa induca in eroare pe oricine.
Este suficient sa contempli acest exemplu magnific de arhitectura deconstructivista moderna si nu vei mai vedea cladirea, ti se va crea impresia ca acest cuplu de dans va porni intr-un vals minunat pe strazile din Praga.