Dincolo de frontiere…

Este dificil sa descrii maretia peisajului delfic, unde natura si ruinele antice se completeaza pentru a forma cel mai uimitor decor.
Aceasta asezare aflata la 164 km de Atena, la altitudinea de 700 m deasupra nivelului marii, impresioneaza vizitatorii de-a lungul anilor. Nu exista acea parte sclipitoare si galagioasa ce caracterizeaza in general centrele turistice. Nu este decat un sat cu cateva hoteluri si restaurante foarte bune si cu obisnuitele magazine de suveniruri. Istoria Delfilor incepe in epoca cand primele emanatii misterioase iesind din pamant sub stancile Fedriades dadeau locului un  caracter sacru.
 
Initial locul a fost consacrat Geei (zeita pamantului) sau Themis (zeita justitiei). Mai tarziu marinarii cretani au introdus cultul lui Apollon Delfinos. Misterioasele profetii ale oracolului aveau o mare influenta in lumea antica. Sanctuarul lui Apollon era inconjurat de un zid care inchidea in interiorul sau numeroase monumente si statui precum si vreo douazeci de ”comori“, astfel numind micile temple care adaposteau pretioase trofee de razboi, arhive si tezaure. Sanctuarul cuprindea de asemenea un mic teatru de 5000 de locuri si Templul lui Apollon (510 i.Hr). Aici in ”adyton” (sanctuar, inaccesibil) Pytia, preoteasa de rang inalt, sezand pe un trepied, intoxicata de emanatiile subterane, pronunta prezicerile sale. Oracolul de la Delfi era consultat pentru chestiuni religioase, politice sau cu caracter privat. Delfi a fost de asemenea si locul intrunirii Ligii Amfictionice, care a regrupat vechile orase – state grecesti.
 
Mai jos de drumul principal, in fata sanctuarului, veti observa un grup de ruine antice numite ”Marmaria” (marmurele) care cuprind vestigiile celor doua temple ale Atenei si un “tholos”, templu doric circular. Se mai pot distinge aici urmele salii de gimnastica (gymnasiunm) unde atletii se pregateau inainte de a lua parte la faimoasele jocuri Pytice. Delfi a fost pradat in mai multe randuri si comorile sale au fost duse sa decoreze capitalele invadatorilor. Lovitura finala insa a venit in anul 385 d.Hr. cand imparatul Bizantului Theodosie a ordonat inchiderea sanctuarului.
Muzeul de la Delfi contine cateva capodopere ale perioadei vechi si clasice. Aici putem admira faimosul “conducator de car” , frontoanele templului lui Apollon, metopele Tezaurului lui Sicyon, “buricul pamantului”, renumitele statui “couros”, “sfinxul” si metopele tezaurului atenienilor. Sunt piese de o valoare inestimabila care umplu pe vizitator de admiratie pentru arta si civilizatia ce a inflorit la Delfi.